joi, 15 septembrie 2011

Hardcore "Moldovinesc" : prima parte



            Mă întreb cu stupoare dacă mulți romani cunosc munții noștri. Din experienta pe care am avut-o în Făgăraș alături de prietena mea Mihaela și bunul meu prieten Radu am ajuns la concluzia ca în Făgăraș sunt mai multi străini decât romani iar limba oficiala a crestei  nu este Romana este Engleza.
            Am rămas un pic cam dezamăgit sa constat acest lucru, dar cu toate acestea vreau sa va anunț pe voi care citiți acest articol si care vreți sa mergeți în Făgăraș, ca nu este satisfacție mai mare să-ți limpezești ochii în măreția văzduhului și sa nu poți cuprinde cu privirea tot ce este acolo.
            Revenind la tura noastră, am programat aceasta tură cu Miki și Radu de mai bine de o lună, documentându-ne din toate punctele de vedere. Am săpat destul de adânc în internet pentru a găsi diferite site-uri care să mă informeze asupra vremii.
            Vremea este cel mai important lucru pe care trebuie sa îl ai în considerare când mergi acolo. Poate sa fie frumos de dimineața iar pe la orele prânzului sa te apuce o ploaie cu grindina sau cu fulgere. Dar noi am avut noroc și am reușit sa avem parte de 5 zile cu soare, lucru mai rar întâlnit în munți.
            Al doilea lucru esențial este alegerea traseului pe care vrei sa mergi. Dacă nu ai mai fost acolo atunci încearcă sa alegi un traseu ușor care sa fii convins(a) ca te va duce la un refugiu sau la o cabana. În cazul în care nu dorești sa dai bani sa dormi la cabana poți să-ți iei cortul cu tine. Locuri sunt nenumărate unde sa campezi dar trebuie sa ai grija la furtuni. Betele cortului sunt din carbon sau fibra de sticla, existând astfel posibilitatea de a atrage fulgerele.
            Echipamentul are și el un rol deosebit într-o tura de munte. Nu trebuie să-ți duci tot șifonierul cu tine ca iți va rupe spatele când trebuie sa urci poteca dar nici sa nu ai o plăsuţa cu o bluza și o pelerina de ploaie. În cazul nostru am stat și am cugetat cam o săptămână ce haine luam cu noi.


Cam așa au arătat rucsacii noștri pentru acestă tură 
             Făcând acuma o mică recapitulare la ce trebuie să ai grijă când mergi în excursie fie că e pe deal fie ca e Aconcagua, să trecem la excursia în sine.
             Plecarea spre munți am făcut-o din Arad (orașul de baștină) și am plecat către Victoria, orașul care se afla la baza munților Făgăraș,  situat în partea nordică a masivilor.
            Am urmat traseul Oraş Victoria – Cabana Turnurile. Marcaj: triunghi roşu; diferență de nivel: 1780 m; timp de mers: 8,5- 9 ore.
           Traseul urmează în amonte drumul forestier de pe malul pârâului Ucea, iar sub pădure deviază la dreapta și la 6 km din oraş ajunge în valea Arpaşului (la fosta cabana Arpaş), de unde marcajul ne conduce spre sud şi trecem pe un alt drum forestier pe care îl urmărim. După cca. un km un marcaj cu triunghi albastru urcă spre stânga pe muchia Taraţei, unde la izv. Şipota întâlnește un alt traseu bandă albastră/triunghi albastru, traseu care duce direct în cabana Podragu. De la capătul drumui forestier marcajul cu triunghi roşu continuă pe o potecă, care urcă pieptiş în serpentine. După cca. 3 ore de mers de la fosta cabană, pe piciorul Podragului, ajungem la bifurcaţia marcajului cu punct roşu, care trece în valea Arpaşului și duce la Lacul Podragel. Traseul nostru urcă pe un bot de deal, apoi coboară în Valea Podragului pe care o urmăreşte până la cabana Turnurile (1520m). Pentru cei care nu doresc să înnopteze la cabana Turnurile şi mai au rezistenţă şi energie să ajungă la cabana Podragu ii anunţ că există doua variante: cea de vară urcă pe malul vestic, iar cea de iarnă urcă pe malul estic, astfel evitând avalanşele. Timpul de mers între aceste două cabane este de 1,5- 2 ore.
       Plecarea din oraşul Victoria am făcut-o la ora 8 dimineaţa deoarece ştiam că ne va lua destul de mult ca să ajungem la cabana Turnurile. În timp ce urcam pe poteca ce duce la cabană am avut ocazia să dăm peste o fostă mina aflata la cota 750 m.
        

        Am dat bună ziua unei frumoase salamandre şi ne-am potolit setea cu apă din nenumăratele izvoare care ieşeau din stâncă.


                                     








       
        Traseul a fost destul de istovitor deoarece mai mult am urcat pieptiş decât am coborât iar cu fiecare metru pe care îl urcam rucsacii care nu erau destul de uşori ni se păreau din ce în ce mai grei.

    




      



        
        Într-un final am ajuns și la cabana Turnurile unde cabanierul domnul Nelu Mărăşescu ne-a oferit o camera cu 3 paturi (priciuri). Multi zic ca în Făgăraş cabanele sunt sub orice critica dar eu vin şi vă spun că la Turnurile este foarte curat, aerisit şi ospitalitatea cabanierului este de aur.

      După ce am asistat la un apus deosebit ne-am retras în camera noastră unde am mâncat repede o supă instant şi ne-am băgat în saci pentru a ne odihni deoarece a doua zi urma să mergem în audientă la măreţul Moldoveanu.

Am să atașez un set de mai multe poze din prima parte pentru a vedea traseul cum este și frumusețile lui.
                                                                                                                                  















      Vezi traseul   

Niciun comentariu: